Trecerea la ora de iarnă, a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică și aduce o serie de efecte asupra organismului, de la stări de oboseală și nervozitate până la modificări ale somnului și chiar depresie, arată specialiștii.
Efectele pot persista între una și patru săptămâni, afectând ritmul circadian și sănătatea fizică și mentală.
Adaptarea organismului la ora de iarnă: un proces complex și de durată
Studiile recente arată că schimbarea orei, în special toamna, poate perturba adaptarea organismului, unii oameni experimentând efecte similare cu „jet lag-ul”, întâlnit la călătorii care traversează rapid mai multe fusuri orare. Oboseala, confuzia, tulburările digestive și insomnia sunt doar câteva dintre simptomele provocate de schimbarea orei.
Cum afectează ritmul circadian
Ritmul circadian este coordonat de expunerea la lumină, dictând orele de somn, trezire, senzația de foame și nivelul de vigilență pe parcursul zilei. Schimbarea de oră interferează cu producția de melatonină, hormonul responsabil cu inducerea somnului, provocând insomnie și o scădere a calității somnului. Aceasta poate duce la scăderea concentrării și performanței, dar și la somnolență și irascibilitate în timpul zilei.
Creșterea riscului de depresie
Lipsa luminii naturale din această perioadă contribuie la scăderea producției de serotonină, hormonul responsabil cu reglarea stării de bine, ceea ce poate crește riscul apariției depresiei. Specialiștii recomandă plimbările în aer liber, care pot ajuta la îmbunătățirea stării generale și a energiei.
Posibile riscuri cardiovasculare
Cercetările sugerează că, în perioada imediat următoare schimbării de oră, există un risc mai ridicat de accident vascular cerebral, în special în rândul persoanelor în vârstă și al celor cu afecțiuni cronice. Creșterea nivelului de cortizol, hormonul stresului, poate contribui la creșterea tensiunii arteriale, amplificând astfel riscul cardiovascular.
Impact asupra apetitului și greutății corporale
Schimbările de somn pot influența apetitul, stimulând eliberarea grelinei, hormonul foamei, și perturbând mecanismele de sațietate controlate de leptină. Acest dezechilibru hormonal poate favoriza creșterea apetitului și a consumului caloric, amplificând dificultățile asociate ajustării la noua oră.
Specialiștii recomandă menținerea unei rutine de somn constante, expunerea la lumină naturală dimineața și o dietă echilibrată pentru a minimiza efectele schimbării orei asupra sănătății fizice și mentale, potrivit csid.ro.
