Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt două dintre cele mai importante figuri din Noul Testament și Biserica Creștină. Sfântul Petru, inițial pescar, a devenit „piatra” pe care Hristos a construit Biserica, în timp ce Sfântul Pavel, convertit după o viziune pe drumul spre Damasc, a devenit unul dintre cei mai mari misionari și teologi ai creștinismului. Ambii sunt sărbătoriți pe 29 iunie în calendarul ortodox, dată care marchează și execuția lor de către romani.
Viețile și martiriul Sfinților Petru și Pavel
Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon şi în ultima parte a vieţii, la Roma. El a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie.
Sfântul Apostol Pavel (Paul pentru catolici), originar din Tarsul Ciliciei, a luptat împotriva creştinilor și a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan. Pe calea Damascului, i s-a arătat Hristos într-o lumină orbitoare și l-a mustrat: „Saule, Saule de ce mă prigonești?”. Convertit, el a primit botezul de la Anania, episcopul Damascului. Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare şi a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. El a fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67, în ziua de 29 iunie.
Ce fac credincioșii de Sf. Petru și Pavel
În calendarul popular, ziua Sfinţilor Petru şi Pavel marchează miezul verii agrare şi perioada secerișului. În vremurile când oamenii erau foarte religioși, se credea că Sânpetru de Vară umbla pe Pământ, singur sau însoțit de Dumnezeu. În povestirile și snoavele populare, Sânpetru este un om obișnuit: se îmbracă în straie țărănești, se ocupă cu agricultura, creșterea animalelor și, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic și bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer, unde îi încredințează porțile și cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste cămările cerești, împarte hrana animalelor sălbatice, în special lupilor, fierbe grindina pentru a o mărunți prin topire și a deveni mai puțin periculoasă, se mai spune în popor.
Alte tradiții românești de Sf. Apostoli Petru și Pavel
Potrivit tradiţiei populare, în această zi apar licuricii, care îi ghidează pe cei ce se rătăcesc în păduri sau în munți și care ar fi, de fapt, scântei ale biciului Sfântului Petru. Este și ziua în care amuțește cucul.
De Sfinții Apostoli Petru și Pavel se dă de pomană pentru cei morți, iar femeile trebuie să ofere vecinilor și săracilor mâncare gătită, dar și vase de lut pline cu apă, astfel încât morții nu vor flămânzi și nici nu vor înseta pe tărâmul celălalt. Oamenii nu au voie să muncească, nici la câmp, și nici în gospodărie. În ziua prăznuirii celor doi sfinți nu se spală, nu se aruncă gunoiul din casă și nu se toarce, iar oamenii trebuie să meargă la biserică. În această zi nu se scutură merii, pentru ca ogoarele să fie protejate de grindină. În popor, se mai spune că femeile văduve nu au voie să mănânce mere până în ziua de Sfântul Ilie dacă vor să fie sănătoase.
Aproape 500.000 de români își sărbătoresc onomastica astăzi
În fiecare an, pe 29 iunie, aproape 500.000 de români își serbează onomastica de sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, peste 370.000 dintre aceștia sunt bărbați. Numele sărbătorite de Sfântul Petru și Pavel sunt:
Bărbați: Petru, Petre, Petrică, Petrișor, Petronel, Paul, Pavel
Femei: Paula, Petronela, Petruța, Petrița, Paulina, Paulica, Pătra, Pauliana
