Deși au dreptul să ofere feedback cadrelor didactice conform Statutului Elevului, peste jumătate dintre elevii români nu fac acest lucru. Motivele principale sunt teama că opiniile lor nu vor fi luate în considerare sau că ar putea suferi represalii, precum note mai mici, relevă un studiu realizat de Salvați Copiii România.
Conform studiului, doar 43% dintre elevi au oferit feedback profesorilor, iar dintre aceștia, aproximativ două treimi au completat un chestionar anonim. Cu toate acestea, 16% dintre cei care au oferit feedback au făcut-o printr-un chestionar neanonim, ridicând întrebări privind protecția opiniilor lor.
Mai mult, doar 2 din 10 elevi au discutat ulterior cu un profesor despre rezultatele feedbackului, iar dintre aceștia, aproape 70% spun că sugestiile lor au fost luate în considerare în mică măsură sau deloc.
Teama de represalii influențează comportamentul elevilor
Un alt aspect alarmant este faptul că 8% dintre elevii respondenți afirmă că au fost sancționați ca urmare a oferirii feedbackului. Dintre aceștia:
57% au primit o notă mai mică decât ar fi meritat;
37% au fost avertizați verbal;
19% au primit sarcini suplimentare nejustificate;
9% au fost retrași din activități extracurriculare;
7% au avut nota la purtare scăzută.
Lipsa de informare și aplicabilitate
Deși 66% dintre elevi spun că au fost informați despre posibilitatea de a acorda feedback profesorilor, doar 47% știu că există o metodologie clară în acest sens. Nivelul cel mai scăzut de informare este între elevii din București, unde doar 30% dintre elevi cunosc existența acestei metodologii.
Un alt aspect problematic este lipsa unor consecințe concrete pentru profesorii care primesc feedback negativ. Conform regulamentului, formularele completate de elevi sunt colectate de diriginte, care analizează rezultatele și le transmite profesorilor vizați. În lipsa implicării inspectoratelor școlare, rezultatele nu sunt monitorizate, iar dacă profesorii aleg să ignore feedbackul, nu există sancțiuni sau măsuri corective.
Elevii și pierd închiderea în sistemul educațional
Unul dintre efectele acestui fenomen este pierderea încrederii elevilor în sistemul educațional. Potrivit studiului, peste jumătate (55,1%) dintre elevii de gimnaziu și liceu doresc să părăsească țara, iar o treime intenționează să își continue studiile în străinătate.
„Una dintre marile lacune ale sistemului românesc de educație este lipsa participării reale a copiilor la deciziile care îi privesc direct. Deși legislația prevede că interesul superior al copilului trebuie să prevaleze, această prevedere este contrazisă, de exemplu, de excluderea copiilor din consiliile de administrație ale școlilor până la împinirea vârstei de 18 ani”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Concluzii și recomandări
Pentru ca feedbackul elevilor să devină un instrument real de îmbunătățire a calității educației, este necesar ca:
Elevii să fie mai bine informați despre drepturile lor și metodologia de feedback;
Profesorii să fie instruiți să valorifice feedbackul primit;
Inspectoratele școlare să monitorizeze rezultatele și să intervină acolo unde există probleme;
Să fie garantată anonimitatea și protecția elevilor care oferă feedback.
Fără aceste schimbări, sistemul educațional românesc riscă să piardă în continuare încrederea noii generații de elevi, consolidând un cerc vicios de lipsă de implicare și nemulțumire față de educație.
