Un studiu asupra fluxurilor de lavă solidificate și vechi de aproximativ 62 de milioane de ani a scos la iveală prezența neobișnuit de ridicată a heliului-3 (³He), un izotop rar asociat cu nucleul Pământului. Această descoperire a fost făcută pe baza analizei probelor de lavă prelevate din arhipelagul insulei Baffin, situat în partea canadiană a Arcticii. Rezultatele sugerează că heliul „curge” din interiorul Pământului, contrazicând teoria anterioară conform căreia nucleul de fier topit din centrul Pământului ar fi fost strâns închis și izolat de suprafața planetei.
„Este o descoperire interesantă, deoarece sugerează că adâncimile Pământului sunt mai dinamice decât am crezut”, a declarat Forrest Horton, geochimist la Woods Hole Oceanographic Institution și autorul principal al studiului, într-un interviu pentru Vice.
Potrivit raportului, descoperirea este cu atât mai intrigantă cu cât se referă la un raport aparent „imposibil” între heliu-3 și heliu-4 în probele de lavă luate de pe insula Baffin. Chiar dacă prezența heliului-3 în roci a fost cunoscută de mult timp și a fost asociată cu un anumit raport față de heliul-4, în cazul acestor mostre de lavă, s-a observat un raport neobișnuit între cele două izotope.
În mod obișnuit, lava care erupționează de sub suprafața Pământului conține niveluri normale de heliu, deoarece provine din mantaua terestră. Cu toate acestea, în acest caz, concentrația de heliu era semnificativ mai mare decât în lavă obișnuită. Această observație a dus la ipoteza că această lavă abundentă în heliu ar fi provenit din straturi mult mai adânci ale nucleului Pământului decât ar fi normal. „Tradițional, se credea că nucleul și straturile exterioare ale Pământului (mantaua și crusta) sunt izolate din punct de vedere geochimic (adică nu există schimb de material între ele)”, a explicat Horton, adăugând că, cel puțin în ceea ce privește heliul din nucleu, se pare că acesta „se scurge” spre suprafață.
Această descoperire sugerează că structura internă a Pământului este mult mai dinamică decât se credea anterior, cu elemente care se deplasează între componentele metalice și stâncoase ale planetei noastre.