Hit FM a vorbit cu unul dintre cei mai activi eurodeputați români, Victor Negrescu, despre răspunsul european pentru provocările actuale, bugetul european, planul național de redresare și reziliență și perspective europene privind aderarea României la spațiul Schengen. Cei care doresc să intre în dialog cu europarlamentarul Grupului S&D din Parlamentul European o pot face pe email la adresa victor.negrescu-office@europarl.europa.eu.
1. Domnule Negrescu, trecem printr-o perioadă dificilă, cu o serie de crize amplificate de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Printre acestea se numără și criza în domeniul energiei, creșterea prețurilor facturilor și a costului de trai. Ați fost foarte implicat în a identifica soluții europene pentru a sprijini populația și IMM-urile în acest context. Cum putem răspunde la aceste provocări?
Într-adevăr, trecem printr-o perioadă dificilă și nu putem ignora dificultățile pe care le întâmpină cetățenii în acest context. Chiar și înaintea declanșării invaziei ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei, existau în Uniunea Europeană, în 2021, peste 31 de milioane de persoane care se descurcau cu dificultate în a avea acces la căldură sau energie. Mai mult, peste 94 de milioane de europeni, echivalentul a 21% din populația Uniunii, se aflau anul trecut în risc de sărăcie sau excluziune socială. Din păcate, aceste elemente au fost amplificate de situația economică actuală și inflația galopantă rezultate din politicile financiare globale și războiul din Ucraina.
Cetățenii nu trebuie să fie victimele acestei situații globale și nu pot purta singuri această povară economică. De aceea, am solicitat în plenul Parlamentului European un răspuns urgent la aceste provocări și am propus, cu sprijinul Grupului S&D din Parlamentul European, măsuri menite să combată efectele acestor crize. Printre acestea se numără reforma piețelor de energie, taxarea celor care au profitat de acest context fără să facă investiții, interzicerea speculei pe piața energiei și îmbunătățirea eficienței energetice. Am solicitat în intervențiile mele fonduri suplimentare pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile, familiile cu venituri reduse, vârstnicii, IMM-urile și microîntreprinderile. Însă este important ca răspunsul nostru să fie unul comun, fără abordări fragmentate.
Totodată, începând de anul viitor, bugetul pe termen lung al Uniunii Europene va fi revizuit. Chiar recent am solicitat acest lucru în Parlamentul European, în cadrul ultimei sesiuni plenare a acestui an și am subliniat că este necesară o mai mare flexibilitate a bugetului, să folosim fondurile disponibile în mod eficient și să concentrăm resursele pe acele acțiuni care vor permite creșterea nivelului de trai, formarea continuă, precum și accesul la educație de calitate și servicii de sănătate.
2. Stânga europeană a propus crearea mecanismului de redresare și reziliență prin care România urmează să beneficieze de 29 de miliarde de euro. Sunteți vicepreședintele la nivel european a Partidului Socialiștilor Europeni (PES) și un eurodeputat foarte activ pe componenta bugetară, care este situația în prezent în ceea ce privește PNRR?
Obiectivul central trebuie să fie accesarea resurselor europene de către România. Cele 29 de miliarde de euro trebuie să ajungă în economia reală și să genereze proiecte sustenabile pentru dezvoltarea țării noastre. Este important ca aceste fonduri să ajungă într-o manieră descentralizată în toată România și această a fost principala bătălie pe care am purtat-o împreună cu colegii mei social-democrați și la nivel european, dar și în țara noastră.
De altfel, probabil vă amintiți, că inițial PNRR-ul propus de fostul guvern de dreapta a fost respins de Comisia Europeană și știți foarte bine că și astăzi conține multe elemente ce contravin intereselor României. În forma propusă, PNRR-ul îngheța pensiile, mărea taxele, nu aloca resurse IMM-urilor și presupunea fonduri consistente pentru consultanță și hârtii.
O parte din aceste elemente au fost corectate, însă procesul de optimizare trebuie să continue. De aceea, împreună cu Grupul S&D, am solicitat modificarea regulamentului specific mecanismului de finanțare pentru a permite o mai mare flexibilitate raportată la contextul actual și prioritățile de țară. Sunt mândru de faptul că familia noastră politică europeană a fost inițiatoarea acestui sistem de finanțare unic la nivel european și că astăzi putem să perfecționăm instrumentul pentru ca fondurile să ajungă acolo unde este nevoie.
Țara noastră se află, conform datelor prezentate public, în grafic cu implementarea PNRR și colegii mei social-democrați din Guvernul României au reușit să îndeplinească, până în prezent, toate țintele specifice din plan. La nivelul județului Alba, deja au fost contractate mai multe proiecte inițiate în mod special de autoritățile locale și de operatorii economici, însă comparativ cu alte județe din țară se putea mult mai bine. De aceea, am realizat pe tot parcursul anului numeroase sesiuni de informare cu scopul de a aduce la cunoștința potențialilor beneficiari resursele disponibile și pentru a permite județului nostru să fie un lider în materie de absorbție de fonduri europene.
3. Sunteți membru în Comisia pentru Bugete din Parlamentul European și responsabilul grupului S&D în echipa de negociere a legislativului european privind bugetul european. Care au fost prioritățile pe care le-a vizat Grupul S&D pentru 2023?
La nivelul Parlamentului European, am axat prioritățile bugetului pentru anul viitor pe cele mai presante nevoi generate de această perioadă. În calitate de raportor al grupului S&D pentru bugetul european al anului 2023, am solicitat și obținut alocări suplimentare consistente în valoare de 687,3 milioane de euro.
Pentru combaterea crizei în domeniul energiei, am reușit, împreună cu colegii mei social-democrați, să creștem alocările cu 155 milioane de euro față de propunerea inițială. Am vizat, totodată, sprijinirea IMM-urilor, obținând fonduri suplimentare de 10 milioane de euro, la care se adaugă 10 milioane de euro pentru protejarea frontierelor externe, în care să includem și facilitarea aderării României la spațiul Schengen. Totodată, Parteneriatul Estic, care cuprinde și Republica Moldova, va avea o alocare suplimentară de 210 milioane de euro, iar pentru programul european de transport valoarea este de 118 milioane de euro adiționale. De asemenea, am obținut o creștere consistentă pentru educație și tineret, respectiv 123 milioane de euro.
Din păcate, ne confruntăm cu reticența unor state membre și a guvernelor de dreapta care se opun unui buget european mai ambițios. După modelul mecanismului de redresare și reziliență, se pot crea instrumente noi, inclusiv din resurse proprii, în așa fel încât să putem să avem fondurile necesare pentru a finanța dezvoltarea statelor membre, reducerea decalajelor și sprijinirea cetățenilor și IMM-urilor. Nu mai merge să tratăm lucrurile într-o paradigmă depășită, iar aceasta este lupta grupului S&D în următorii ani, în contextul în care se discutăm inclusiv despre revizuirea bugetului european pe termen lung al Uniunii Europene.
4. Ați fost unul din cei mai activi și consecvenți eurodeputați români în sprijinirea aderării României la spațiul Schengen. În contextul în care guvernul de dreapta din Austria a blocat intrarea țării noastre în zona de liberă circulație, care au fost greșelile și care sunt soluțiile care trebuie avute în vedere pe viitor de România?
Încă din anul 2015 am semnalat faptul că țara noastră îndeplinește condițiile de aderare și de atunci am continuat să militez activ pentru acest deziderat. Am generat dezbateri în Parlamentul European, rezoluții ale legislativului european, am discutat cu cei mai importanți lideri europeni, am inițiat petiții semnate de zeci de mii de români și am insistat, prin toate mijloacele posibile, pentru ca țara noastră să fie primită în spațiul Schengen. Aderarea la zona de liberă circulație este un drept al nostru și nu poate fi rezultatul unui troc economic. România a făcut tot ce trebuia, dar iată, un guvern de dreapta, ghidat de interese politice locale, îi blochează pe români.
Rezultatul din Consiliul de Justiție și Afaceri Interne este dezamăgitor. Veto-ul aplicat de executivul din Austria reprezintă un vot negativ nu doar la adresa României, dar și la adresa solidarității europene și unității blocului comunitar, într-un moment în care avem nevoie de bună cooperare în interiorul Uniunii Europene. Este și un eșec al dreptei care nu a reușit să își convingă colegii din Austria să sprijine România. De altfel, și Olanda, condusă de un guvern de centru-dreapta, a fost parte a respingerii României întrucât era evident că țara noastră era cuplată cu Bulgaria în privința aderării la spațiul Schengen.
Aceste elemente arată cine sunt adevărații prieteni ai României și care sunt forțele politice din țara noastră care au influență la nivel european pentru a sprijini țara noastră. Grupul S&D a fost alături de noi, a inițiat dezbaterile și rezoluțiile din legislativul european, a fost singurul grup care a votat în unanimitate pentru România în Parlamentul European și, prin reprezentanții social-democrați în Comisie și în Consiliul European, a sprijinit puternic aderarea României la spațiul Schengen.
Este evident că au fost comise greșeli în modul în care a fost abordat acest subiect de cei responsabili. Însă prefer să mă concentrez pe soluții. România trebuie să mențină acest subiect sus pe agenda europeană. Trebuie să presăm pentru a avea un nou vot în Consiliul de Justiție și Afaceri Interne și trebuie să venim cu o nouă abordare în privința acestor negocieri. Sunt convins că o putem face. Doresc pe această cale să mulțumesc miilor de cetățeni din Alba care au sprijinit campania noastră #RomâniiMerităÎnSchengen prin care am depus la sediul Consiliului din Bruxelles mesajele a zeci de mii de români către liderii europene pentru susținerea aderării României la spațiul Schengen. Am început campania printr-o caravană desfășurată în toate localitățile din Alba și a fost un exemplu clar că românii sunt uniți în privința acestui obiectiv central pentru țara noastră. Nu renunțăm, nu cedăm și luptăm în continuare pentru România.
