Decizia controversată a Guvernului alimentează nemulțumirile în rândul magistraților.
Începând cu prima lună a noului an, mii de pensionari români se confruntă cu pierderi financiare semnificative, în ciuda creșterii generale de 13,8% a pensiilor. Cu toate că majoritatea pensionarilor beneficiază de această măsură, există excepții care generează controverse și disconfort în rândul beneficiarilor.
Dezbaterea cu privire la indexarea pensiilor a început în septembrie 2023, iar premierul Marcel Ciolacu a susținut cu tărie necesitatea aplicării aceleiași creșteri de 13,8% și pentru beneficiarii de pensii de serviciu, pentru a evita discriminarea. Cu toate acestea, în ciuda eforturilor de a găsi o soluție echitabilă, o categorie importantă de pensionari, în special magistrații, suferă pierderi financiare substanțiale.
În octombrie 2023, pensia medie pentru foștii judecători și procurori se situa în jurul sumei de 21.980 de lei, iar o creștere de 13,8% ar fi însemnat aproximativ 3.033 de lei în plus. Cu toate acestea, Guvernul a luat o decizie care a generat nemulțumiri și acuzații de discriminare. Această situație ar putea să ajungă în curând în fața Curții Constituționale a României, unde alți judecători, inclusiv beneficiari de pensii speciale, vor decide asupra legalității hotărârii Guvernului.
În timp ce magistrații suferă pierderi de aproximativ 3.000 de lei, majoritatea pensionarilor români vor primi sume relativ mici în urma indexării. Cu o pensie minimă de 1.125 de lei, cei 13,8% în plus se traduc în doar 180 de lei pe lună, o sumă considerată infimă în contextul cheltuielilor curente. Chiar și pentru cei cu o pensie medie de 1.970 de lei, majorarea cu rata inflației nu aduce o schimbare semnificativă în calitatea vieții. Astfel, decizia Guvernului de a face excepții în aplicarea măsurilor legislative a generat o serie de dispute și îngrijorări în rândul pensionarilor din România.