Alergia la ambrozie devine tot mai frecventă în rândul populației din România, această plantă invazivă provocând probleme grave de sănătate. Deși inițial ambrozia nu era prezentă în zonele noastre, a fost adusă din alte regiuni și s-a adaptat rapid la noul mediu, răspândindu-se masiv.
„Ambrozia a ajuns chiar pe roțile avioanelor și apoi a fost purtată de curenții de aer, devenind cunoscută prin cantitatea mare de polen și spori de mucegai pe care îi eliberează. A găsit un mediu propice în zonele necultivate și lăsate în pârloagă, iar polenul ei poate călători sute de kilometri cu ajutorul vântului. La început, ne-a luat prin surprindere, dar numărul persoanelor alergice a crescut exponențial, ceea ce a dus la măsuri legislative pentru combaterea acestei plante,” explică medicul Claudia Adriana Nicolae, specialist în alergologie și imunologie.
Simptomele alergiei la ambrozie
Alergia la ambrozie se manifestă în principal prin simptome respiratorii, printre care se numără rinită, rino-conjunctivită, și alte probleme de respirație.
„Simptomele includ strănuturi frecvente, nas curgător, rinoree, voce răgușită, tuse, și nas înfundat. Uneori, respirația devine dificilă, iar nopțile sunt marcate de lipsa odihnei. Manifestările conjunctivale, cum ar fi ochii roșii, edemele palpebrale, lăcrimarea excesivă, și simptomele de astm, precum tusea seacă, respirația șuierătoare și senzația de apăsare în piept, sunt frecvente,” adaugă medicul.
Riscuri majore
Cel mai mare pericol pentru persoanele alergice la ambrozie este expunerea la o concentrație mare de polen, cum ar fi în cazul celor care încearcă să elimine planta fără echipament de protecție.
„Expunerea masivă poate declanșa o reacție inflamatorie severă, care se manifestă prin rino-conjunctivită, astm, și chiar reacții alergice periculoase,” avertizează dr. Claudia Adriana Nicolae.
Combaterea ambroziei și prevenirea expunerii la polenul acestei plante sunt esențiale pentru a reduce impactul asupra sănătății publice.
