De Ziua Culturii Naționale, în data de 15 ianuarie 2024, Muzeul Judetean de Istorie Brasov împreună cu Muzeul Gazelor Naturale Mediaș organizează evenimentul de deschidere a expoziției „Începuturile sporturilor de iarnă în România”, care va avea loc la sediul instituţiei culturale din Mediaş, începând cu ora 13:00.
Dar de ce prima itinerare în țară a expoziției temporare este la Mediaș?
Mai întâi pentru că medieșenii au fost și au rămas între cei mai mari iubitori ai munților. Locuitorii orașului din podișul Transilvaniei au contribuit la cucerirea munților, îndeosebi Munții Făgăraș, nu doar prin obișnuința excursiilor montane, ci și prin participarea la ridicarea unor cabane.
Apoi, Mediașul este reprezentat în expoziția de bază de la Olimpia atât prin fotografii istorice, cât și prin bunuri culturale de patrimoniu național (medalii de ciclism de la sfârșitul secolului al XIX-lea cucerite de Adolf Haltrich și drapelul Societății de ciclism din Mediaș din 1894).
Expoziția este înscrisă în agenda de evenimente a Muzeului Județean de Istorie Brașov care pregătesc momentul lansării secției muzeale „Olimpia – Muzeul Sportului și Turismului Montan”, un proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021, în cadrul Programului RO – CULTURA.
Coordonatorul evenimentului de la Mediaș este doamna Angela Păucean, managerul Muzeului Gazelor Naturale.
Expoziția cuprinde fotografii din prima presă sportivă de pe teritoriul României și fotografii din portofoliul marilor fotografi montani din Transilvania antebelică (Carl Muschalek, Heinrich Lehmann, Leopold Adler). Textele, selectate din documentația proiectului „Olimpia – Muzeul Sportului și Turismului Montan” (autor Nicolae Pepene), prezintă în premieră națională, la nivel expozițional, începuturile popularizării sporturilor de iarnă în Transilvania și Vechiul Regat.
De asemenea, este prezentat începutul romantic al istoriei Casei Reuniunii de Patinaj din Brașov (Olimpia), viitoare gazdă pentru Olimpia – Muzeul Sportului și Turismului Montan. Curatorul expoziției este Nicolae Pepene, managerul Muzeului Județean de Istorie Brașov, iar design-ul expoziției a fost realizat de arh. Alina Rizescu și Nicolae Pepene.
Sporturile de iarnă au, pe teritoriul României, o tradiţie de peste un secol. Încă de la început, centrul sporturilor montane a fost zona delimitată de Munţii Bucegi şi Postăvarul, respectiv localităţile montane ale Ţării Bârsei (Braşov şi Râşnov) şi cele din partea superioară a Văii Prahovei (Sinaia şi Predeal).
În Vechiul Regat al României, în statutul primei societăţi turistice româneşti, Societatea carpatină „Sinaia”, înfiinţată în 1893, întâlnim şi preocupări pentru sporturile de iarnă. Au fost, însă, încercări timide. Primele manifestări sportive organizate iarna la sud de Carpați au apărut sub patronajul Familiei Regale Române la începutul secolului XX. De altfel, până la începutul Primului Război Mondial, patinajul, schiul, bobul, hochey-ul pe gheaţă au apărut în Vechiul Regat numai în mediul aristocratic, sub patronajul Familiei Princiare moștenitoare.
În Transilvania, deși majoritatea membrilor asociațiilor montane au fost schiori pasionați, popularizarea și practicarea schiului într-un cadru organizat au presupus o organizare specifică. În acest context a fost înfiinţată la Brașov, pe 3 noiembrie 1905, „Der Kronstädter Skiverein” (K.S.V.), cea mai veche și mai importantă asociaţie transilvană pentru sporturile de iarnă. Scopul membrilor fondatori era „de a răspândi practica schiului, minunat mijloc de recreere şi cunoaştere a frumuseţilor iernii în munte”. În 12 februarie 1912, ziarul bucureştean Ecoul Sportiv lăuda activitatea asociației sașilor braşoveni deoarece „acolo sportul de iarnă nu se restrânge la un anumit cerc de prieteni, al unei anumite clase sociale, ci e practicat de toţi iubitorii lui”.
Proiectul „Olimpia – Muzeul Sportului şi Turismului Montan” este nucleul unei secții muzeale noi a Muzeului Județean de Istorie Brașov, fiind finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021, în cadrul Programului RO – CULTURA, apelul privind „Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate”, cu suma de 617.820,00 lei, echivalentul a 129.194,29 Euro, rată de finanțare 100% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
