Câteva sute de brașoveni au răspuns invitației primarului Allen Coliban de a fi parte în procesul de luare a deciziilor de reglementare a modului în care se va putea construi pe dealurile Brașovului. Întâlnirea dintre specialiștii în urbanism și în drept cu participanții a avut drept scop clarificarea legalității și oportunității proiectului de hotărâre pentru aprobarea Reglementărilor juridice și tehnice care vizează întocmirea documentațiilor de urbanism pentru construirea pe terenuri în pantă.
Printre experții invitați să își expună punctul de vedere cu privire la oportunitatea și legalitatea acestui demers de clarificare a modului în care se va putea construi pe dealurile Brașovului au fost Ștefan Bâlici președintele Ordinului Arhitecților din România, Claudiu Salanța, arhitect șef al județului Cluj și Gabriel Almășan, arhitect șef al municipiului Timișoara. Online au avut intervenții și Irina Criveanu, urbanist coordonator PUG Brașov, Bogdan Suditu, președintele CTATU (Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism), Centrul de Dezvoltare Urbană București, avocații Cristina Olariu și Silviu Munteanu de la Asociația Română de Drept în Construcții. Dezbaterea a fost moderată de Răzvan Dracea, președintele OAR Brașov.
Concluzia experților a fost că un astfel de document este și oportun, și legal. Totodată, cei interesați trebuie să înțeleagă că acest act normativ își va produce efectele pentru viitoarele documente de urbanism, astfel că nu se încalcă nici un principiu legal.
Cei mai mulți dintre cei prezenți au susținut demersul executivului municipalității de a clarifica modul în care se vor realiza construcțiile în pantă, de la procentul de zonă verde, la definirea construcțiilor mici colective sau modul în care se vor număra nivelurile acestui gen de construcții. În ceea ce privește criticile aduse proiectului de act normativ, ele s-au rezumat la a pune sub semnul întrebării necesitatea adoptării unei astfel de hotărâri.
Reamintim că proiectul de hotărâre a fost propus în două ședințe de Consiliu Local, dar nu a fost aprobat, deoarece majoritatea consilierilor s-au abținut de la vot, astfel că documentul nu a întrunit numărul necesar de voturi.
Documentul urmărește, în primul rând, accentuarea importanței etapei de analiză premergătoare demarării proiectelor de construire, necesară pentru evaluarea cât mai obiectivă a intervențiilor viitoare și a gradului de integrare în specificul local. Sunt precizate clar criterii de analiză și evaluare pentru viitoarele investiții din „zonele sensibile”, dar și o metodologie de analiză.
La toate solicitările de certificat de urbanism pentru terenurile din această categorie se vor include, obligatoriu, și următoarele studii: studiul privind raportarea la factorii de risc natural; studiul privind organizarea circulației și impactul traficului asupra zonei studiate; studiul privind soluțiile de echipare edilitară și racord la rețelele edilitare centralizate ale localității (după caz); studiul de însorire; studiul privind configurația terenului, granulația țesutului urban și conformarea clădirilor; studiul privind impactul vizual al propunerilor urbanistice. În acest fel, înainte de a emite un document de urbanism, municipalitatea va avea o imagine completă a impactului construcțiilor asupra orașului și comunității.
În plus, proiectul de regulament introduce o serie de indicatori de control, cum ar fi: limitarea unei ponderi maxime a terenului afectat de construcții și amenajări și a unei ponderi minime de teren păstrat în stare naturală; regula de calcul a înălțimii maxime a unei construcții; numărul de niveluri supraterane; reguli privind distanța între clădiri/ corpuri supraterane; gabaritul și conformarea volumetrică; spațiile plantate și împrejmuirile.
Conform propunerii de regulament, minim 25% din suprafața de teren va rămâne în stare naturală, fără a fi afectată de construcții (clădiri, construcții supraterane și subterane), căi de comunicație/alei interioare, împrejmuiri și amenajări (terasări, taluzări, terasamente aferente infrastructurii rutiere).
De asemenea, ponderea suprafeței de spații verzi va fi de minimum 50%. În calculul acestei ponderi se consideră cumulativ următoarele: ponderea suprafeței de teren păstrate în stare naturală, minimum 25%, și ponderea spațiilor verzi amenajate (taluzări/ terasări amenajate ca suprafețe verzi), care va fi și ea de minimum 25% din suprafața parcelei.
Și în ce privește înălțimea clădirilor, documentul clarifică modul de calcul al nivelurilor, astfel încât să nu mai existe situații în care dintr-o latură numărul de niveluri este de P+2, iar din partea opusă să fie P+5, diferența fiind până acum încadrată ca „nivel subteran“. Conform noului regulament, se consideră nivel suprateran orice nivel care are cel puțin o fațadă vizibilă pe cel puțin jumătate din suprafața acesteia. În același timp, se interzice reducerea vizibilității fațadei unui nivel prin amenajări ulterioare care nu urmăresc configurația terenului natural, cu scopul încadrării acestuia ca nivel subteran.
O altă prevedere importantă este cea care vizează locuințele colective. Pentru a se evita situațiile în care pe aceste terenuri se construiesc ansambluri de blocuri cu multe niveluri, numărul maxim de apartamente dintr-o clădire este limitat la maxim șase.
